Clasa XI

Lecții filmate Activități interactive
Limba și literatura română
Romanul „Baltagul”
Romanul „Baltagul”
Argumentul e o artă. Algoritmul elaborării unei argumentări
Deșeurile ca resursă de materie primă
„Copacul darnic” după Shell Silvestrighn
Emil Loteanu – legenda cinematografiei
Mesaje scrise: scrisoarea de reclamație
Cronica dezastrului ecologic
Mihai Volontir, actorul care ştie să joace tăcerea
Un mod sănătos de viață
Poezia în proză „Mama” de I. Vatamanu
Poezia „Iartă-mă” de G. Vieru
Comunicarea online. Avantaje, dezavantaje
Poezia „Pentru ea” de G. Vieru
Ion Druță. Romanul „Frunze de dor” (fragmentul 1)
Ion Druță. Romanul „Frunze de dor”. Domnica și Rusanda (fragmentul 2)
Ion Druță. Romanul „Frunze de dor”. Gheorghe Doinaru (fragmentul 3)
Ion Druță. Romanul „Frunze de dor”. Rusanda și Gheorghe (fragmentul 4)
Călătoriile – un hobby universal
Relația părinți – copii
Grigore Vieru, „Legământ”. Lectura și explorarea textului
Elemente umaniste în istoriografia românească. Personalități și texte reprezentative
„Ora de istorie” de Marin Preda (capitolul al VII-lea din vol. „Viața ca o pradă”)
Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face
Mihai Eminescu, nuvela „Cezara” (fragmentul 2)
Ereditatea sau educația determină caracterul
Mihai Eminescu, nuvela „Cezara” (fragmentul 1)
Sistemul de personaje din poemul „Luceafărul” de Mihai Eminescu
Compoziție de caracterizare a personajului romantic
Cartea – obiect de cultură
Grigore Vieru, poet al valorilor fundamentale
Autori reprezentativi ai realismului în literatura română și operele lor
Teme dominante în opera realistă. „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă
Viziunea obiectivă și subiectivă în evocarea copilăriei. „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă
Influența sistemului de valori ale clasicismului asupra formării tânărului cititor-creator
Sintaxa frazei
Tipologii ale personajului realist. „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă
Realismul: context socio-istoric și particularități. Genuri și specii caracteristice
Dimitrie Cantemir. „Descrierea Moldovei” Capitolul al XVII-lea (fragment)
Brandul personal și reputația. Curriculum Vitae
Cupluri corelative: exprimare și punctuație
Atelier de discuție: Idealurile etice universale exprimate în fabule. „Boul și Vițelul” de Gr. Alexandrescu
Dimitrie Cantemir. „Descrierea Moldovei” Capitolul I (fragment)
Genuri și specii literare în poemul „Luceafărul” de Mihai Eminescu. Limbajul artistic
„Neneaca, cuconașul ei și dascălul” de C. Stamati. Caracterizare de personaj
„Neneaca, cuconașul ei și dascălul” de C. Stamati. Lectură interpretativă
Mitul dragostei între vis și realitate. Continuitate și integritate în literatura română. Balada populară „Monastirea Argeșului”
Teme dominante în fabule. „Copacul și Dovleacul”
Teme, idei și motive în poemul „Luceafărul” de Mihai Eminescu. Aspirația spre absolut - motiv central
Geneza poemului „Luceafărul” de Mihai Eminescu. Aspirația spre absolut
Valorificarea mitului popular: remitizare, rescriere și demitizare
Scrierea metaliterară. Portretul literar. Poezia „Meșterul” de N. Labiș
Cititorul autodidact și lectura fără frontiere în balada populară „Monastirea Argeșului”
Semnificația mitului transhumanței în balada populară „Miorița”
Umanismul patriotic al marilor cronicari.
Curentul literar. Particularitățile genului și ale speciilor
Dimitrie Cantemir - personalitate notorie, savant cu renume universal
Umanismul. Context socio-istoric și particularități
Atelier de discuție: Noutatea viziunii asupra condiției omului în umanism
Contribuţia scriitorilor la constituirea limbii române literare
Cuvântul și contextul. Formarea cuvintelor cu afixe și elemente de compunere neologice
Constituirea expresiilor frazeologice
Elemente de sintaxă. Contragerea și expansiunea
Vizionarism, genialitate, cosmicitate în „Floare albastră” de Mihai Eminescu
Atelier de scriere: Comentariul poetic al operei literare „Și dacă...” de Mihai Eminescu
Vizionarism, genialitate, cosmicitate. Romantismul lui Novalis
Motive romantice în opera literară „Floare albastră” de Mihai Eminescu
De la pașoptism la junimism. Moralitate, idilism, patriotism în „Amintiri” de Alecu Russo
Preromantismul și Romantismul, context socio-istoric și particularități
Limba și literatura română, clasa a XI-a, Structura și semnificația textului pașoptist de inspirație folclorică „Doina iubirii” de Vasile Alecsandri
Motive literare și mărci stilistice specifice. Personajul romantic
Genuri și specii literare romantice
Dosoftei - personalitate umanistă. „Psalmul 46” (fragment)
Reconstituirea epocii istorice în cronica românească
Atelier de lectură. Curente culturale și literare: noțiuni, caracterizare generală
Atelier de lectură. Neagoe Basarab - omul Renașterii. „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”
Ideea luptei pentru libertate în romanul alegoric „Istoria ieroglifică” de D. Cantemir
Nicolae Milescu-Spătaru - primul homo universalis în cultura română. Elemente ale umanismului în „Jurnalul de călătorie în China”
Principii ale clasicismului
Ion Budai-Deleanu – iluminist de formație europeană. „Țiganiada”: compoziție, subiect, perspectiva narativă
Factura iluministă a poemului „Țiganiada” de Ion Budai-Deleanu
Literatul ca Om al Luminilor: Gheorghe Asachi. „Momița la bal masche”
Idealul educațional clasic promovat în farsa lui Constantin Stamati „Neneaca, cuconașul ei și dascălul”
Clasicismul. Contextul socio-istoric al clasicismului
Sentimentul demnității naționale
Ortografia împrumuturilor: legarea/ nelegarea cu cratimă a articolului hotărât și a desinențelor
Pronunțarea corectă a împrumuturilor. Elemente de ortoepie
Discursul argumentativ
Discursul argumentativ:
Tehnici și strategii de argumentare
Dimitrie Cantemir. „Descrierea Moldovei” - o enciclopedie a țării
Imaginea de sine și reputația
Călătoria în universul interior
Dimitrie Cantemir - un savant de reputație europeană
Caracterul simbolic al personajelor din miturile poetice ale lui Gh. Asachi „Traian și Dochia” și V. Alecsandri „Dragoș”
Mituri românești relevante. Mitul etnogenezei poporului român
Miturile – resurse fundamentale ale literaturii
Atelier de scriere. Eseu structurat: „Dragostea și creația – sensuri ce spiritualizează existența umană”
Folclorul – tradiție și inovație în continuitatea literară
Iluminismul românesc – context socio-cultural, particularități. „Tainele inimii” de Mihail Kogălniceanu
Iluminismul și emanciparea omului prin cultură. Trăsături ale curentului. „Omul Luminilor” de Michel Vovelle
Iluminismul românesc – context socio-cultural, particularități. „Tainele inimii” de Mihail Kogălniceanu
Atelier de lectură şi discuţie Mitul etern al Păsării Măiestre (atelierul nr 2)
Imaginea mamei in poezia viereana
Contopirea arborelui cu eul liric în poezia „Necuvintele” de Nichita Stănescu
Ion Druță „Pământul, apa și virgulele”
N. Dabija „Recital de poezii la o casă de copii”
Grigore Vieru – poetul care și asumă drama existențială
Afinități estetice expresioniste în creația lui Nichita Stănescu și Grigore Vieru
Aspecte expresioniste în poezia „Metafora” de Grigore Vieru
Noutăți în creația lui Nichita Stănescu
Nicolae Labiș „Moartea căprioarei”
Orientarea omului spre divinitate în Psalmii arghezieni (Psalmul II)
Lecție de consolidare a curentului modernist
Postmodernismul – o expresie a noii sensibilități
Generația „ochiului al treilea” – reprezentanți și viziuni moderne
O simbioză între tradiționalism și modernism în creația lui Tudor Arghezi
Drama „Meșterul Manole” de Lucian Blaga sau definiția absolută a frumosului
Meșterul Manole. Destinul dramatic al omului de creație
M. Volontir, actorul care a jucat tăcerea
N Dabija „Pașii lui Orfeu”
Un distins bas-bariton și regizor de operă
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga Ars poetica blagiană
Expresionismul – privire generală asupra curentului
Orientări expresioniste în creația poetului Lucian Blaga
Alte lecții: